Privesc spre cer.Iau sentimentele si le distrug,acum,pentru ca mai tarziu…va fi prea tarziu.
Pe jos,risipite, fara noima ,stau visele mele.Se indeparteaza si dispar,la fel de repede cum au si aparut…Iarta’ma ca nu mai incerc,macar,sa readuc tot ce ai distrus,nu mai am putere…poate ca a fost prea putin,dar de ce mi se pare ca a fost totul??
Se spune ca trebuie sa daruiesti…trebuie sa dai totul neconditionat,…sa dai fara sa astepti nimic in schimb,dar oare cat rezista chestia asta?? Daca as stii raspunsul,ce farmec ar mai avea…
Am inteles ca ce e legat se poate si dezlega…cuvinte fara rost.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu